La o barfa s'o cafea !
La o barfa s'o cafea !
Discutii pe subiecte de literatura, arta , stiinta, tehnologie, politica , social, viata noastra, diverse
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
La o barfa s'o cafea ! | Reguli | Inregistrare | Login
POZE LA O BARFA S'O CAFEA !
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Bianca777
 | Femeie
24 ani
Brasov
cauta Barbat
27 - 64 ani |
|
blue06
Administrator
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 57
|
|
Bat încet, cu sfială la poarta pădurii. Copacii îşi freamătă coroanele de drag. Le zâmbesc şi încep să păşesc pe covorul de frunze şi iarbă aşternute cu migală de fiecare anotimp al vieţii.
Cu fiecare pas întregul peisaj îşi schimbă armonia de culori.
Mai întâi, paşii mei urmăresc un tablou pictat numai în nuanţe de verde crud. Apar apoi timide mii de flori.
Copacii sunt acum mai veseli, mai mândri de înfăţişarea lor.
Mai departe păşind, iarba devine parcă mai mare, mai bogată, împletind armonii de verde intens cu frunze ce-au prins în trupul lor arsura soarelui.
ÃŽnaintez şi cărarea devine ruginie sau de un roşu aprins împletindu-se cu trunchiurile copacilor
şi mai sus, protectoare, crengile copacilor îmbrăţişate într-o arcadă perfectă deasupra cărării…
O furtună răsărită de niciunde schimbă totul într-o clipită aducând nuanţe de gri- cenuşiu. Totul freamătă.
Pentru o clipă mă opresc căutând avid o scăpare. Nu găsesc. Sunt în mijlocul pădurii căutând o deschidere în perdeaua compactă de crengi înlănţuite. Să fie oare o pedeapsă? Am călcat prea apăsat frunzele,
am adus fără să vreau vîntul? O nelinişte mă cuprinde încet, pornind de la paşi şi urcând prin trup către creştet.
Trebuie să înaintez şi o fac cu teamă parcă. Se înseninează. Văd în depărtare un pod arcuit elegant peste- un izvor de munte limpede. Nu ştiu de ce dar simt că după el urmează o deschidere şi merg. O poiană minunată ascunsă de tainele pădurii apare în plin soare. Aş vrea să rămân pe vecie aici dar cărarea îmi fură iar paşii şi plec.
Un drum mai larg se deschide. ÃŽn zare e el, muntele cu crestele– n ceruri. Stă acolo, departe, mă atrage cu forţe nevăzute să-l ajung, să-l cuprind strâns în braţe, să-l urc, să-l cobor, să devin stânca lui. Cărări de piatră îmi poartă gândul spre limanul de pace, singurătate. Respir adânc aerul lui şi simt înălţimile. Depăşesc obstacole imaginare ajungând invariabil în acelaşi punct.
Se-apropie-apusul. Cărarea mă fură din nou printre coroanele copacilor şi merg. ÃŽnvăluită-n magia soarelui,
simt cum pădurea se-ndreaptă încet către noapte. Flacăra apusului o mai aprinde pentru o clipă. ÃŽi simt arsura în suflet cum îmi poartă dorul. Sub tălpile mele curge lava unui vulcan ce pare că înghite cărarea.
Copacii îşi freamătă cu jale coroanele. Verde matur cu nuanţe de roşu. Liniştea serii se-aşterne, soarele pleacă scurgându-şi ultimile raze printre crengi de copaci. Cărarea se-ntunecă pentru o clipă. Luna îşi face intrarea. Alai nesfârşit de stele urmează cortegiul. Rămân nemişcată de teamă să nu tulbur tabloul. Nici un nor pe cer. Doar stelele şi luna plină învăluită-n mister. Regină a nopţii, pare rece şi tristă. Pornesc pe cărare privind mereu către ea. Jocuri de lumini îmi aduc în privire o lună mai altfel, mai copil, mai… Printre crengi jocul ei mă face să râd: se-ascunde, apare, se-ascunde şi brusc o văd toată. ÃŽncet-încet lumina ei îşi pierde strălucirea. Timidă devine, speriată parcă se-ndreaptă spre zi. O nouă zi.
Ar mai fi două drumuri purtate de iarnă în braţele ei de gheaţă. Unul de zi şi altul de noapte.
Păşesc pe drumul de zi aud paşii mei afundându-se în zăpadă adânc, însoţită de soare. Crengile-s grele, scuturând când şi când fluturi albi.ÃŽi simt reci pe faţă şi încerc să-i mângâi uşor. Se topesc. Muntele acoperit de zăpadă, un monstru alb în depărtare unit cu cerul. Totul e alb. Doar eu am rămas pată de culoare aruncată din greşeală aici.
Noapte de iarnă. Cărarea-ngheţată scârţâie sub tălpile mele, e frig şi m-apasă aerul. Un scrâşnet îmi pare zgomotul paşilor mei acum. Parcă picioarele nu mai vor să meargă. Doamne, dă-mi aripi!
Un ultim pas prin zăpadă, cărarea se termină aici.
Totul s-a oprit. Mă îndrept către ultimul zbor…
_______________________________________
"Picuri de rouă/Firavă viaţă verde/Freamătul creşte"
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blue06
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 57
|
|
Bat incet, cu sfiala la poarta padurii...
4.3KB
_______________________________________
"Picuri de rouă/Firavă viaţă verde/Freamătul creşte"
|
|
| pus acum 20 ani |
|
